« Ma plimbam, eram departe de lacrimi, de tristeþe, de necazuri, eram departe de tot ceea ce imi rãnea inima... eram undeva departe de tot. Eram undeva la munte, langa un izvor. Se auzea doar ciripitul pasãrilor, foºnetul frunzelor, adierea vântului, sunetul unei ape cristaline, care strãlucea in razele soarelui... era raiul pepamant, si totuºi lipsea ceva... zâmbetul meut Deºi era visul meu, in care nu doream sa aparã un EL, deoarece inima mea întotdeauna a fost udata cu lacrimile deziluzie, totuºi a apãrut... De ce oare?', probabil mi-am dorit mai mult sa fie un EL, decât sa nu fie, acolo un...
Numar total de carctere: 6900
Citeste toata povestirea erotica |
Raportati orice abuz
Trimite povestirea unui prieten
Scrieti comentariile voastre
Trebuie sa fiti logati pentru a putea lasa comentarii
