Imi era asa de dor de puiul meu. Doamne cate nopþi nedormite., gandindu-ma la el dar ajunsesem in sfârºit si dupã-masa urma sa ma intalnesc cu el. Ce repede trece timpul când ai emoþii si te gândeºti la ora respectiva, urma sa ne întâlnim in parc la banca noastrã, a sa numisem banca unde ne-am cunoscut prima data si va rama ne mereu banca noastrã. Veni si ora de plecare, tot drumul pana la parc ma gândeam la Alex. Ajunsesem aproape de locul stabilit, m-am uitat la ceas ajunsesem chiar mai devreme... ma gândeam ca voi mai avea ceva timp sa "imi fac curaj" dar ce sa vad el ma aºtepta deja, m-am ...
Numar total de carctere: 5882
Citeste toata povestirea erotica |
Raportati orice abuz
Trimite povestirea unui prieten
Scrieti comentariile voastre
Trebuie sa fiti logati pentru a putea lasa comentarii