Afara încetase sa mai ploua, deºi zgomotul plãcut al picaturilor pe pervaz imi suspinau inca in urechi... eram eu, aceeaºi fata singura, pierduta printre cearceafuri prea albe, prea
curate, prea moi, sima ºtiam acolo, de când?, nu ºtiu, de zile intregi, fara sa pot exterioriza lumea dinafarã acelor cearceafuri prea moi, eu si cu labiile mele pe care mi le masam
uºor, conºtientizând atingerea clitorisului cu fiecare deget si cu marginea unghiilor, si ma miram de propria umezeala fierbinte, si incetase de tot ploaia, in universul intreg nu era
alta miºcare decât zvacnitur...
Numar total de carctere: 2027
Citeste toata povestirea erotica |
Raportati orice abuz
Trimite povestirea unui prieten
Scrieti comentariile voastre
Trebuie sa fiti logati pentru a putea lasa comentarii